Treburi gradinaresti. Saga continua.

Asa ma chinui cu gradina de legume, ca am ajuns sa o urasc. Cand ne-am mutat la casa, asta a fost primul lucru pe care mi-l doream: o gradina in care sa imi cultiv ce vrea sufletelul meu, rosii, castraveti, ardei. Vise, tata...

In primul an nu s-a facut nimic. Rosiile au crescut inalte ca nebunele si nu au rodit pentru ca era umbra de la copacii vecinilor. Noi nu am luat asta in calcul, caci ne-am mutat toamna dupa ce cazusera frunzele .

In anul urmator am mutat gradina pe o latura mai insorita, dar rezultatul nu a fost chiar pe masura muncii. S-au facut ceva rosii, asa cam un castron mai mare. Intre timp au crescut si copacii vecinilor -artarii astia cresc repede- si avem din nou umbra pe latura aia.
Sincer, am cam obosit sa mai gradinaresc fara rezultate. Cred ca mi-ar trebui o gradina mobila, asa macar mi-ar fi mai usor sa o mut de colo-colo unde e soare.
Doamne mare ti-e gradina!

 

Work in progress...

 

O voce de aur - Maria Lataretu

 

Batran sau detinut?

S-a adoptat recent majorarea bugetului de hrana pentru casele de batrani din Ontario, de la $8.33 pe zi de persoana la $9 pe zi de persoana.Cu toate astea, suma este mai mica decat cea alocata detinutilor, care sunt hraniti de $9.73 pe zi de persoana. Se pare insa ca aceasta majorare e binevenita, caci va permite cumpararea de alimente proaspete si mai bune.

https://www.thestar.com/news/queenspark/2017/05/10/ontario-nursing-homes-can-add-fresher-better-food-to-menu-thanks-to-budget-boost.html

https://www.thestar.com/news/canada/2017/03/10/ontario-nursing-homes-feed-seniors-on-833-a-day.html

Insa, pentru a beneficia de Nursing Home pe langa faptul ca trebuie sa platesti, trebuie sa astepti, caci lista e foarte lunga.
Pai e corect, un batran sa plateasca pentru masa, cazare si alte servicii, dar un detinut nu?

	Daily Accommodation Rate	Monthly Accommodation Rate
Basic room	$58.99	$1794
Semi-private room	$67.08-71.12	$2040-2163
Private room	$77.19-84.247	$2347-2563

Sursa:
http://www.nursinghomeratings.ca/understand-the-nursing-home-system/Ontario

Teoria absurdului

Citeam zilele trecute despre cum marele geniu Stephen Hawking ne indeamna sa parasim Pamantul cat mai repede, asa cam intr-o suta de ani.

http://www.independent.co.uk/news/science/stephen-hawking-just-moved-up-humanitys-deadline-for-escaping-earth-a7722181.html

Pai ce fel de om de stiinta e el? In loc sa vina cu solutii la problemele pamantesti, vrea sa ne mutam pe Marte si sa mancam salata crescuta in borcan.  Nu zau? Distrugem tot, ca are balta peste universul destul spatiu sa ne retragem dupa ce dam foc pe aici.  

Am citit o singura carte de-a lui “The Grand Design”, dar teoria lui legata de multitudinea universurilor care ar exista, tine mai degraba de filosofie.  Nu sunt om de stiinta, dar cand nu poti dovedi ceva pentru ca nu stii si nu ai toate datele, nu poti generaliza. E doar parerea mea, dar se pare ca aceasta teorie a primit critici si de la alti oameni de stiinta, poate nu asa de mediatizati ca sus numitul.

Hoti din toate tarile, uniti-va!

Duminica dimineata gaseste sotul usa de la masina mea deschisa, asa cam 5 cm. Pe scaun zaceau aruncate niste hartii, iar torpedoul era deschis. Doua perechi de ochelari, unii zgariati si ceilalti de 2 lei disparusera din masina. Daca stiau ei ce ciurucuri de ochelari sunt, nu se mai oboseau. Chiar radeam, ca in bancul ala cu batranul si hotul: "Taica, eu nu gasesc bani ziua, si tu cauti noaptea?" Cred ca am lasat masina descuiata, caci am obiceiul asta, iar hotii, despre care scria in ziar acum vreo trei saptamani ca se ocupa cu trebusoare din astea prin oraselul nostru, si-au facut drum pe la noi. E surprinzator caci de cinci ani de cand ne-am mutat in zona asta, nu am auzit de povesti din astea.
Se pare ca globalizarea isi spune cuvantul si in acest domeniu.

O poveste cu o pasarica, un ou si o cioara

Va povesteam zilele trecute despre pasarica clocitoare.
Sambata, ne sculam noi  dimineata si in timp ce pregateam micul dejun, sotul, grijuliu cum e el, arunca un ochi la cuibul pasaricii. Pasarica nu era acolo. Dupa putin timp, vine pasaroiul, se uita la ou si pleaca. Sotul, nelinistit, se tot uita prin curte si se intreba unde o fi pasarica, de ce sta ata de mult sa manance si nu vine inapoi repede, sa nu se raceasca oul etc. Eu eram mai linistita, credeam ca e ora ei de masa, caci stiam ca pleaca sa manance dimineata, dar faptul ca nu era in curtea din spate, de unde putea sa tina cuibul sub observatie, era ceva in neregula.

Tot discutand noi si facand presupuneri, ca vaz’ Doamne a inebunit pasarica si si-a luat lumea in cap, ca uite e una trista care sta in fata casei si trage de rame (dar nu era ea, caci asta era mai batrana si mai grasana), numai ce apare o cioara, neagra si lucioasa, se duce fix la cuib si fura oul. Degeaba am batut noi in geam sa plece, cioara nu s-a sinchisit deloc, a luat oul si dusa a fost.

Acum ce sa zic, de ou imi pare rau, dar mai rau imi pare de pasarica. Daca nu disparea ea, si cred ca a disparut fiindca a patit ceva rau, nu ca si-ar fi luat lumea in cap sau ca si-ar fi construit alt cuib in alta parte cum presupuneam noi, nu ar fi venit cioara dupa ou. Desi, daca imi aduc aminte bine, si anul trecut a disparut pasarica, dar oul a ramas in cuib neatins.
C'est la vie!

Aventuri de primavara din gradina verde

 Gradina noastra parca a fost minata sau parca au ramat porcii prin ea, dar macar e verde. Un verde crud de iti vine sa te asezi langa iepuras si sa rontai in rand cu el din covorul verde.

Dar sunt si locuri in care veveritele au sapat gropite in cautarea proviziilor ascunse si numai de ele stiute. Inca ma minunez, caci nu stiu cum se face ca veveritele sapa gropile  doar la noi in curte. Sotul zice ca suntem oameni buni J, dar realitatea e ca iarba noastra nu e asa de deasa, si lor le e usor sa sape. Uneori cred ca, de fapt, ele nu gasesc nimic, ci o fac asa din placerea de a scormoni, ca poate, poate gasesc vreo aluna ratacita.

Alta nazbatie de-a veveritelor, e ca mi-a intrat una in pod in iarna asta. Intai si-a facut drum in garaj dupa ce a rontait marginea de plastic si garnitura din coltul de jos al usii. La inceput nu ne-am dat seama, de abia dupa ce am gasit sacii de gunoi sfasiati, si gunoaiele insirate pe jos, am realizat ce se intampla. Dar ce s-a oprit acolo? Nuuu! S-a urcat in pod si s-a instalat fix deasupra aragazului, ca acolo e cald si bine. Acum, ce sa fac, cred ca a facut si pui, o mai las un pic sa isi creasca puii, si o sa punem o capcana. Nu sa o omor, ci sa o prind vie pe musafira nepoftita si sa o scot din pod. Bineinteles ca trebuie sa vedem pe unde s-a strecurat in pod ca sa astupam gaura. Ehe, treaba de detectiv, dar ce vina are ea? A cautat si ea un loc caldut, cum fiecare ne dorim, nu?

Avem si o pasarica (un robin) care si-a facut cuib pe contorul de gaze. Nici nu am observant-o cand a lucrat la el, l-a terminat repede in 2-3 zile era gata. Apoi a facut niste probe, se aseza pe el ca sa se obisnuiasca, o mai vizita pasaroiul ca sa se asigure ca e bine, si gata, dupa o saptamana s-a pus pe clocit. Oare cum stiu pasarile cand e momentul sa faca oul? Cum de nu le ramane cuibul neterminat cand deja au oul gata facut? Inca ma minunez si de asta. Sa peram ca o sa fie sanatoasa si o sa cloceasca pana la capat, ca sa iasa puiul.  Anul trecut, cea care a facut cuibul, nu a mai aparut dupa ce l-a terminat si si-a depus oul. Am banuit ca s-a intamplat ceva rau cu ea, o fi sfarsit in ghearele unui soim, sau cine stie cine o fi pus laba pe ea, saracuta.

Cam asta se intampla in gradina iepurasilor rozi, a veveritelor sapatoare si a pasarelelor clocitoare.