Unde esti copilarie?

Stau cateodata si privesc retroactiv in viata mea. Ce repede a trecut timpul! Parca ieri veneam de la scoala si mama ma astepta cu mancarea aburinda. Imi aduc aminte si acum mirosul de mancare pe care il gaseam cand veneam de la scoala.Cel mai mult simt in nari mirosul de mancare de cartofi servita cu muraturi sau cu salata de varza acra.
Nu stiu de ce, dar mirosurile mi s-au intiparit cel mai bine, cand e vorba de copilarie. Mirosul de mancare calda pe care il gaseam acasa cand veneam de la scoala, mirosul de rufe curate, mirosul de soba, cand facea mama focul, mirosul iarna, cand iesea fumul de la casele din sat, miros de curatenie, cand se facea curatenie generala de Paste si de Craciun.
Mi-e dor de zilele cand, iarna fiind, stateam langa soba citind "Povesti Nemuritoare" sau tot felul de almanahuri sau reviste din care facea obligatoriu parte si revista "Magazin".Nu aveam jucarii sofisticate, pot sa spun ca nu prea aveam jucarii, doar 3-4 papusi carora le croiam rochite tot timpul. In rest joaca era la nisip, "de-a vazatoarea" (pe timpul ala vanzatoarea era o zeita), sau diverse jocuri ca: ratele si  vanatorii, sotronul, coarda, fotbal (la moda cand era Campionatul Mondial), v-ati ascunselea.
Unde a zburat timpul asta?Amintirile sunt atat de vii, dar totodata atat de indepartate...